Știri interne

Durerile de cap puternice semnalează umflarea și ruperea unui vas de sânge din creier – Cauzele anevrismului cerebral

Durerile de cap puternice semnalează umflarea și ruperea unui vas de sânge din creier – Cauzele anevrismului cerebral

Anevrismul cerebral este o afecțiune gravă a sistemului circulator care poate avea consecințe devastatoare asupra sănătății noastre. Un anevrism cerebral reprezintă umflarea și subțierea unui vas de sânge din creier, crescând riscul de rupere și sângerare. Durerile de cap severe pot fi un semnal important al unui anevrism cerebral, iar în acest articol vom explora cauzele acestei condiții medicale periculoase.

Ce este un anevrism cerebral?

Un anevrism cerebral este o umflare anormală sau dilatație a unei artere cerebrale. Aceasta poate apărea în oricare parte a creierului, iar dimensiunile unui anevrism variază, de la foarte mici până la mari. Un anevrism mai mic poate fi asimptomatic și poate fi descoperit întâmplător în timpul unei scanări cerebrale pentru altă problemă medicală. Cu toate acestea, atunci când un anevrism cerebral devine mai mare sau se rupe, poate fi foarte periculos.

Principalele cauze ale anevrismului cerebral:

Factori genetici: Unul dintre principalii factori de risc pentru anevrismele cerebrale este istoricul familial. Dacă un membru al familiei a suferit de această afecțiune, riscul de a dezvolta un anevrism poate fi crescut.

Hipertensiunea arterială: Presiunea sângelui crescută în arterele cerebrale poate slăbi peretele vasului sanguin, crescând astfel riscul de formare a unui anevrism sau de rupere a unuia deja existent.

Vârsta: Anevrismele cerebrale pot apărea la orice vârstă, dar sunt mai frecvente la persoanele în vârstă. Pe măsură ce îmbătrânim, arterele noastre devin mai rigide și pot fi mai susceptibile la formarea de umflături.

Fumatul: Fumatul este un factor de risc cunoscut pentru anevrismele cerebrale. Substanțele chimice din tutun pot slăbi pereții vaselor de sânge.

Consumul excesiv de alcool: Consumul excesiv de alcool poate crește riscul de hipertensiune arterială, ceea ce, la rândul său, poate contribui la formarea anevrismelor cerebrale.

Trauma craniană: Leziunile traumatice ale capului pot crește riscul de formare a anevrismelor cerebrale, mai ales dacă afectează vasele de sânge.

Simptomele și diagnosticul anevrismului cerebral:

Unul dintre semnele majore ale anevrismelor cerebrale este durerea de cap severă, uneori descrisă ca “cea mai rea durere de cap din viață”. Alte simptome pot include slăbiciune, amorțeală, dificultăți în vorbire, vedere încețoșată sau dublă, greață și vărsături.

Diagnosticul anevrismului cerebral se realizează de obicei cu ajutorul imagisticii medicale, cum ar fi tomografia computerizată (CT) sau angiografia cerebrală. Este esențial să se detecteze și să se evalueze anevrismul cât mai repede posibil pentru a decide asupra tratamentului adecvat.

Tratamentul anevrismului cerebral:

Tratamentul anevrismului cerebral poate include:

Monitorizarea atentă: Dacă anevrismul este mic și nu prezintă simptome, medicul poate decide să-l monitorizeze în mod regulat pentru a detecta eventuale schimbări.

Clipare chirurgicală: Aceasta este o procedură în care un mic clip de metal este aplicat la baza anevrismului pentru a preveni sângerarea ulterioară.

Coilare endovasculară: Această procedură implică introducerea unor spirale mici de metal sau a unui alt dispozitiv în anevrism pentru a bloca fluxul de sânge către acesta.

Chirurgie de rezecție: În cazul anevrismelor mari sau complexe, poate fi necesară îndepărtarea chirurgicală a anevrismului.

În concluzie, anevrismele cerebrale pot fi grave și necesită atenție medicală de urgență. Durerile de cap puternice pot fi un semnal important, iar factorii de risc precum hipertensiunea arterială, fumatul și istoricul familial trebuie luați în considerare. Este crucial să căutați imediat ajutor medical dacă suspectați că suferiți de această afecțiune pentru a putea fi diagnosticat și tratat corespunzător.

Continue Reading
To Top